Sari la conținut

Geografia Comunei Vînători

Comuna Vânători este situata in partea de sud-est a judetului avand o suprafata de 48,56kmp (4856ha). In componenta sa intra satele Vânători – resedinta de comună- si satul component Rosiori.

Localitatile au o pozitie geografica favorabila determinata de accesibilitatea buna la caile de comunicatie rutiera, dumul national DN56A si drum comunal DC98, ambele modernizate.

Prin drumul national DN 56A se asigura legaturi cu comunele vecine, cu orasul Vanju Mare si municipiul Drobeta Turnu Severin situat la distanta de circa 56 km, dar si cu unele localitati din judetul Dolj.

Prin DC 98 se asigura legatura directa cu comuna Braniste (circa 2 km).

Comuna Vânători este invecinata cu urmatoarele comune: Nord – comuna Punghina; Vest – comunele Gârla Mare si Pătule; Sud – comuna Cujmir; Est – comuna Braniste.

Comuna Vânători are in componenta doua sate, Vânători si Rosiori, ce dateaza din secolul al XIX-lea. Cele doua sate au fost intemeiate prin legea de improprietarire a clăcasilor dupa secularizarea averii Mănăstirii Cozia.

Din datele de arhiva, pana in anul 1940, Vânători si Rosiori functionau ca sate in componenta plasei Cujmir. Din 1943 se realizeaza o noua arondare pe comune si sate iar localitatea Vânători apare cu statut de comuna in plasa Cujmir, statul pe care il mentine si dupa alte modificari administrative ce au avut loc de-alungul timpului, cu patru localitati in componenta.

Comuna Vânători se va reorganiza in anul 2004 cu doua sate in componenta, prin adoptarea Legii 84/2004 pentru infiintarea unor comune. Localitatile Vânători si Rosiori s-au dezvoltat in zona de campie in care terenurile arabile sunt predominante si justificau cultivarea pamantului si in special gradinaritul ca activitate de baza in practica traditionala, in gospodariile populatiei organizate ca mici unitati de productie agricola.

Relief

Comuna Vânători cu satele componente Vânători si Rosiori este situată în partea de sud-est a judetului Mehedinti si are o suprafată de 48,56 kmp.

Resedinta de comună – Vânători – si satul component Rosiori sunt asezate în Câmpia Punghina, formată din mai multe terase.

Terasele ocupate de localitătile respective sunt cele situate în sud, având 60-70m, relieful este larg vălurit în partea de nord a câmpiei Punghina si scade treptat din înaltime estompându-se foarte mult spre sud.

Prin această particularitate, relieful comunei Vânători poate fi caracterizat ca fiind unul tipic de câmpie.

Solul si Resursele Solului

În satele comunei Vânători predomină solurile si cernoziomuri slab levigate.

Suprafata agricolă reprezintă 49% din teritoriul administrativ si este ocupată de teren arabil (98% din suprafata agricolă), păsuni si vii.

Pe solurile mentionate se poate cultiva porumb, grâu, floarea soarelui, legume si sfeclă de zahăr.

Suprafata arabilă a fost în întregime echipată cu sisteme de irigat până în anul 1989 însă astăzi ele nu mai sunt functionale.

Folosinta terenurilor din teritoriul administrativ în situatia actuală, conform datelor OCPI Mehedinti, se prezintă astfel:

  1. Terenuri agricole: 2923 ha

    • Arabil: 2862 ha
    • Vii: 61 ha
  2. Terenuri neagricole: 1933 ha

    • Păduri: 1720 ha
    • Ape: 40 ha
    • Drumuri: 106 ha
    • Constructii: 60 ha
    • Neproductiv: 7 ha
Clima

Clima comunei Vânători este de tip temperat continental cu usoare influente submediteraneene.

Caracteristicile climatice ale zonei:

  • Radiatia solară globală – 125kcal/mp;
  • Durata de strălucire a soarelui (medie anuală) – 2200 ore;
  • Temperatura medie anuală 11,7º C;
  • Temperatura medie a lunii ianuarie – -1,0º C;
  • Temperatura medie a lunii iunie – +23ºC;
  • Precipitatii (medii anuale) – 600-700mm;
  • Nebulozitate (medie anuală) – 105 zile/an;
  • Zile senine (medie anuală) – 60-70 zile/an;
  • Zile cu ceată (medie anuală) – 65-70 zile/an;
  • Viteza vântului (maximă anuală) – 20-30 m/s;
Hidrografia

Reteaua hidrografică a comunei este reprezentată de pârâul Drincea care are o suprafată de bazin de 843 kmp, un curs de 72 km si coboară de la o altitudine de 318 m (la izvoare) si 32 m la vărsarea în Dunăre.

Pârâul Drincea străbate comuna prin partea de est a satelor Vânători si Rosiori, în general debitul este redus, însă în perioada cu precipitatii bogate apele pârâului ies din maluri si produc inundatii în terenuri agricole.

Aceste inundatii se produc datorită traseului sinuos al pârâului Drincea si vitezei reduse de curgere a apei, fiind necesară regularizarea albiei minore a pârâului.

Date Hidrogeologice

Apa subterană în zona Vânători – Rosiori se gaseste la adâncimi cuprinse între 6 m si 8 m.

Apa freatică este constantă în orizonturi acvifere alcătuite din nisipuri si pietrisuri.

Posibilitătile de alimentare cu apă a satelor Vânători si Rosiori: izvoare si puturi forate.

Un foraj hidrogeologic de observatie executat la sud de satul Goanta din comuna vecină Branistea a identificat: NH=2,4m, orizont acvifer= 2,4 – 49,0m, debit 1,8 l la o denivelare de 1,5m.

Date Geotehnice

Gradul de intensitate seismic este 7, zona seismică de calcul E, perioada de colt Tc=1,0 sec, Ks=0,12. Presiunea admisibilă este mică (necesare fundatii late la constructii) iar tasarea specifică la umezire este de 4 – 7 cm (la presiuni mai mici sau egale cu 3 kg/cmp). Adâncimea de inghet este de 70cm.

Riscuri Naturale

Teritoriul comunei prezintă risc la inundatii pe cursuri de apa, provocate de pârâul Drincea în perioade ploioase, în extravilanul satelor, pe terenuri agricole.

Având un relief de câmpie, fenomenele fizico-geologice se manifestă foarte putin pregnant, însă tot în categoria riscuri natural pot fi considerate si unele fenomene de degradare semnalate în teritoriu:

  • în extremitatea sud-estică a vetrei satului Vânători se găseste o zonă expusă la eroziune torentială reprezentată de o ravenă si o vale curs intermitent cu directia NV-SE cu versanti afectati de eroziune în suprafată;
  • pe întreg teritoriul vetrei satului Vânători pe taluzul dunelor si pe malurile văii torentiale se produc siroiri;
  • zonele cu exces de umiditate ca urmare a nivelului freatic ridicat influentat de pârâul Drincea si de scurgerile torentiale cu caracter temporar ale văii torentiale.